Sistem de prindere standard drapel : buzunar pentru lance, exceptie 300x100cm-sistem de prindere cu carabine si buzunar pentru brat catarg in partea de sus.
Sisteme de prindere drapel contra cost: carabine plastic, ocheti metalici / capse metalice.
Preturi valabile pentru steag / drapel / fanion, fara suport (lance,catarg,suport,etc.) si nu sunt incluse eventualele costuri de livrare.
Alte dimensiuni/materiale/sisteme de prindere se realizeaza la comanda ferma si se solicita plata in avans pentru aceste produse. In functie de solicitari, stocurile pot varia si nu creeaza obligatii contractuale.
Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale, incepand de la lance, albastru, galben si rosu. Are o proportie de 2:3 intre latime si lungime.
Constitutia Romaniei prevede la articolul 12, alineatul 1 ca Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu. Proportiile, nuantele culorilor precum si protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994.
Drapelul este foarte asemanator cu drapelul civil al Andorrei si cel de stat al Ciadului, neavand insa nici o legatura cu acestea.
Protocolul drapelului
Protocolul drapelului Romaniei este stabilit in cadrul Legii nr. 75/1994. Protocolul drapelelor si pavilioanelor militare este stabilit prin regulament intern. Legea amintita contine urmatoarele prevederi:
Drapelul Romaniei trebuie arborat in mod permanent pe edificiile si in sediile autoritatilor si institutiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al institutiilor de invatamant si cultura, la punctele pentru trecerea frontierei, precum si la aeroporturile cu trafic international. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel si alte ambarcatiuni ce navigheaza sub pavilion romanesc. Potrivit uzantelor de protocol, drapelul Romaniei se arboreaza la sediul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale statului roman din strainatate, precum si la resedinta sefilor misiunilor diplomatice si oficiilor consulare. De asemenea, drapelul Romaniei se arboreaza sub forma de fanion, pe mijloacele de transport ale sefilor de misiuni diplomatice si oficii consulare romane, in deplasarile oficiale ale acestora, potrivit acelorasi uzante.
Temporar, drapelul Romaniei se poate arbora cu prilejul zilei nationale a Romaniei si al altor sarbatori nationale, in locurile publice stabilite de autoritatile locale; cu ocazia festivitatilor si ceremoniilor oficiale cu caracter local, national si international, in locurile unde acestea se desfasoara. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale intreprinse in Romania de sefi de stat si de guvern, precum si de inalte personalitati politice reprezentand principalele organisme internationale interguvernamentale, la aeroporturi, gari, porturi si pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfasurarii competitiilor sportive, pe stadioane si alte baze sportive, si in timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale si al sectiilor de votare. n cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.
Drapelul Romaniei poate fi arborat fara constrangeri de persoane fizice la domiciliul sau resedinta lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileste zilele de doliu national, in care drapelul Romaniei se arboreaza in berna.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul Romaniei numai impreuna cu drapelul national si numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitati si reuniuni internationale, pe cladiri oficiale si in locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. n acest caz, drapelul Romaniei ocupa locul de onoare, anume in centru, daca numarul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului impreuna cu care ocupa centrul daca numarul drapelelor este par. n acest caz, toate drapelele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni (dar nu in materie de proportii, unde fiecare tara isi are reglementarile sale).
Drapelul Uniunii Europene se arboreaza alaturi de drapelul Romaniei, la senestra celui din urma.
Arborarea drapelului Romaniei la manifestarile care se desfasoara sub egida organizatiilor internationale se face potrivit reglementarilor si uzantelor internationale.
Drapelul de lupta este scos din vitrina la solemnitatea prezentarii sale, la festivitatea depunerii juramantului militar, la paradele trupelor si revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unitatii respective, la darea onorurilor militare in cadrul funeraliilor militare, sau in alte ocazii daca se ordona acest lucru.
Pavilionul navei trebuie ridicat zilnic la bastonul de la pupa la ora 08:00, iar in zilele de sarbatoare la ora 09:00. n cazul in care nava se afla in miscare, pavilionul ramane arborat permanent la pic la catarg. De regula, inaltarea pavilionului navei se realizeaza in prezenta intregului echipaj, ceea ce nu este cazul la coborare, zilnic la ora apusului.
Ziua Drapelului
Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamata drept Ziua drapelului national al Romaniei. n 1848, in aceasta zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Tarii Romanesti, prin care tricolorul rosu-galben-albastru devenea Drapel National.
De Ziua drapelului autoritatile publice si celelalte institutii ale statului sunt obligate prin lege sa organizeze programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei romanesti, precum si ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne.
x